constantin marta

Marta Constantin s-a născut la 17 mai 1938 într-o familie de țărani din comuna Aninoasa, județul Muscel. Destinul său avea să fie marcat de existența și activitatea grupurilor de luptători anticomuniști din Carpații Meridionali. Rezistența armată nu ar fi putut rezista aproape un deceniu (din 1947/1948 până la finele anilor 50) fără sprijinul activ al sătenilor din localitățile de la poalele munților care îi sprijineau pe partizani cu alimente, haine și, pe timpul iernii, cu găzduire. Una dintre familiile care au avut curajul să-i ajute pe cei numiți de Securitate drept „bandiți” a fost cea a lui Constantin Marta, iar repercusiunile nu au întârziat să apară.

În decembrie 1956, tânărul Constantin Marta, în vârstă de numai 18 ani, i-a surprins în casa cumnatului său Ion Anania pe partizanii Ion Șerban și Ion Voican. Cei doi se aflau în căutarea unui cămin unde să ierneze, urmând că în primăvara anului următor să se întoarcă în munți. Gazda lor avea să fie Gheorghe Marta (tatăl lui Constantin Marta), iar transportul către noua ascunzătoare s-a făcut cu ajutorul unei căruțe conduse de tânăr. Chiar și după ce Voican și Șerban au părăsit locuința tatălui său, Constantin Marta a continuat să îi sprijine pe partizani, ducându-le alimente la un punct din apropierea satului Slănic.

Anihilarea și arestarea în decembrie 1957 a grupului Voican – Șerban  a condus inerent și la reținerea celor ce i-au sprijinit. Astfel, Constantin Marta a fost arestat la 12 februarie 1958 și încarcerat la Fortul 13 Jilava. Condamnat inițial la 8 ani de muncă silnică, Tribunalul Militar al Regiunii II Militară al RPR a rejudecat cazul și, prin sentința 60/5 iunie 1958, a majorat pedeapsa la 12 ani muncă silnică.

De la Jilava, Constantin Marta a fost transferat la 4 aprilie 1959 la închisoarea Gherla, unde a lucrat ca brutar. Parcursul său carceral avea să continue prin transferul la 7 noiembrie 1963 la colonia de muncă de la Periprava, fiind grațiat și eliberat la 23 iunie 1964.

Ieșirea din închisoare nu a însemnat și reluarea unei vieți normale, deoarece povara etichetei de „deținut politic” avea să îl urmărească până la sfârșitul perioadei comuniste. Constantin Marta a lucrat ca mecanic, miner și șofer, fiind urmărit de Securitate până în 1989 din cauza atitudinii sale anti-regim .

Lucian Vasile, Constantin Marta, Arhiva Memorialului Închisoarea Pitești