GULAGUL EUROPEAN  EXPOZIȚIE ITINERANTĂ

Primul panou prezintă istoria generală a sistemelor de lagăre de muncă forțată din țările capturate de comuniști în Europa. Harta pe care o puteți vedea este rodul muncii multor membri ai Platformei și a partenerilor noștri. Este, de asemenea, unică - cea mai exactă reflectare a dimensiunii Gulagului european disponibilă. Fiecare punct reprezintă un lagăr și, împreună cu cifrele prezentate privind persoanele încarcerate, arată cât de dezvoltat era sistemul de muncă forțată. Lagărele făceau parte dintr-un sistem complex de represiune pe scară largă, care a fost răspândit până la sfârșitul anilor '50 și, în unele cazuri, chiar până la sfârșitul anilor '80.

Istoria originilor și a dezvoltării sistemului născut în Rusia bolșevică oferă o bază pentru a înțelege și Gulagul european. Încă de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, numărul prizonierilor din teritoriile ocupate de URSS a ajuns la aproape 2 milioane. A fost un instrument de teroare în continuă expansiune, care s-a răspândit în toată sfera de influență sovietică.

Următoarele trei panouri se concentrează asupra istoriei detaliate a sistemelor de lagăre de muncă forțată din fiecare țară în parte: Germania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Albania, România, Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia și Moldova.

Poveștile ilustrate cu fotografii de arhivă, desene, documente și date statistice privind numărul de lagăre și numărul de deținuți, oferă o secțiune transversală a lagărelor din întreaga Europă comunistă. Panourile descriu varietatea de abuzuri la care erau supuși prizonierii.

Două panouri sunt dedicate în întregime victimelor din întreaga Europă. Principalele puncte de interes sunt biografii ale prizonierilor politic, atât cei care au reușit să supraviețuiască, cât și cei care și-au pierdut viața în lagăre. Printre acestea, privitorul poate găsi o întreagă secțiune transversală a soartei prizonierilor, care sunt conectați prin faptul că sunt un element nedorit al lumii sovietice - pe baza originii, valorilor, religiei sau activităților politice.

Panoul prezintă biografiile autorilor, dând nume și chipuri aparatului terorii fără nume, arătând astfel că sursa suferinței deținuților au fost oamenii care au dat ordinele și cei care le-au executat.

Panoul se concentrează pe procesul de difuzare a informațiilor despre existența lagărelor de muncă forțată în lumea occidentală și pe reacția la aceste rapoarte. De la primele relatări ale martorilor și neîncrederea inițială până la zeci de publicații și rapoarte ale Organizației Națiunilor Unite, care arată realitatea lagărului de muncă comunist sistem.

Problema dezvăluirii și acceptării adevărului despre Gulagul european este o poveste complicată și uitată, dar foarte importantă de reținut.

Ultimul panou prezintă subiectul (ne)amintirii. Unele situri ale fostelor lagăre de muncă forțată sunt locuri ale memoriei, însă multe dintre ele sunt uitate și se află într-o stare de disoluție. Marea majoritate dintre ele nu mai există fizic, unele dintre zonele și clădirile fostelor lagăre au fost reconstruite și utilizate în alte scopuri.

S-au depus multe eforturi, dar nu este suficient - istoria Gulagului european trebuie să fie amintită în mod activ.